Ce este RMN-ul cerebral și când este acesta indicat?

Recomandarea de a face un RMN cerebral poate părea înspăimântătoare pentru multe persoane, dar lucrurile nu sunt atât de negre pe cât par. De fapt, investigația este una neinvazivă, utilizată pentru a produce o imagine detaliată a creierului. În acest articol poți afla în ce constă investigația și când este recomandată. Ce este RMN-ul cerebral? […]

Ce este RMN-ul cerebral și când este acesta indicat?
Sursă foto: Libertatea.ro

Recomandarea de a face un RMN cerebral poate părea înspăimântătoare pentru multe persoane, dar lucrurile nu sunt atât de negre pe cât par. De fapt, investigația este una neinvazivă, utilizată pentru a produce o imagine detaliată a creierului. În acest articol poți afla în ce constă investigația și când este recomandată.

Ce este RMN-ul cerebral?

RMN-ul cerebral este un test neinvaziv care folosește un câmp magnetic foarte puternic, pulsuri radiomagnetice și un computer pentru a obține o imagine detaliată a structurilor anatomice ale corpului uman. RMN-ul nu folosește radiații X.

În prezent, RMN-ul este considerat cea mai sensibilă metodă de investigare a țesuturilor cerebrale [1]. 

Sunt necesare pregătiri speciale pentru un RMN cerebral?

RMN-ul cerebral nu impune pregătiri ieșite din comun. Ți se va solicita să te schimbi într-un halat de spital și să înlături orice bijuterii și accesorii metalice pentru a se preveni apariția artefactelor.

Fiecare unitate medicală are propriile reguli legate de consumul de apă și mâncare înainte de efectuarea RMN-ului cerebral, dar acestea nu au legătură cu calitatea imaginilor obținute, ci mai degrabă cu nevoia ca pacientul să stea nemișcat în timpul investigației, care poate dura între 30 – 60 minute.

În unele cazuri, RMN-ul cerebral necesită utilizarea substanței de contrast, caz în care aceasta va fi injectată intravenos. Riscul unei reacții alergice la gadolinium – substanța de contrast folosită în cazul RMN-ului – este mult mai mic decât în cazul substanțelor de contrast pe bază de iod, dar ea există și nu trebuie ignorată. Pentru că eliminarea gadoliniului se face pe cale renală, ți se va solicita să te prezinți la clinică însoțit de analizele de bază care evaluează funcția renală: uree și creatinină. 

Deși nu există dovezi că efectuarea unui RMN în timpul sarcinii ar produce vreun rău bebelușului, investigația este contraindicată în primul trimestru, iar utilizarea substanței de contrast se va face doar după o analiză foarte minuțioasă a raportului risc / beneficiu [1]. 

Există contraindicații pentru efectuarea RMN-ului cerebral?

În cele mai multe cazuri, RMN-ul este sigur și în cazul pacienților cu diverse implanturi metalice, dar există și câteva excepții:

  • Unele tipuri de implante cohleare;
  • Unele tipuri de clipsuri utilizate în remedierea anevrismelor cerebrale;
  • Unele tipuri de proteze intravasculare metalice;
  • Unele modele vechi de defibrilatoare și pace-makere;
  • Stimulatoarele de nerv vag [2]. 

Când se recomandă efectuarea unui RMN cerebral?

RMN-ul cerebral poate fi recomandat într-o gamă destul de variată de afecțiuni cu debut brusc sau care manifestă simptome de durată. Investigația poate contribui la diagnosticarea următoarelor afecțiuni:

  • Anomalii de dezvoltare;
  • Hidrocefalie;
  • Convulsii și crize epileptiforme;
  • Infecții;
  • Atac vascular cerebral;
  • Tumori cerebrale;
  • Unele afecțiuni cronice de tipul sclerozei multiple;
  • Hemoragii în cazul unor anumite tipuri de traumatisme craniene;
  • Afecțiuni ale ochiului sau urechii interne;
  • Afecțiuni ale glandei hipofize;
  • Probleme vasculare de tipul anevrismelor, ocluziei arteriale sau trombozei venoase [1]. 

Cum se desfășoară investigația?

Pentru efectuarea unui RMN nu este necesară spitalizarea. Tehnicianul te va ajuta să te poziționezi pe masa de examinare și va folosi curele și suporți pentru a asigura o poziție cât mai confortabilă și a minimiza mișcările involuntare care ar putea afecta calitatea imaginilor obținute [1].

Examenul RMN include mai multe secvențe, care durează până la câteva minute fiecare și care pot declanșa diferite zgomote. Pentru RMN-ul cerebral, este poziționat în zona frunții și a calotei craniene un dispozitiv suplimentar. 

În cazul în care este necesară folosirea unei substanțe de contrast, personalul medical va monta o linie venoasă pentru a-l injecta [2].

Masa translează ușor în interiorul unui tub, iar tehnicianul o manevrează dintr-o încăpere separată. Pe toată durata investigației, tehnicianul stă într-o camera separată, dar poate comunica bidirecțional cu pacientul. 

Durata unui RMN cerebral este între 30 – 60 minute, cu o medie de 45 minute. Rezultatele sunt oferite în termen de câteva zile, în funcție de urgența solicitării și de timpul disponibil al medicului pentru interpretare [1]. 

Deși nu este dureros, RMN-ul poate fi inconfortabil din punct de vedere psihic, mai ales pentru persoanele care suferă de claustrofobie. În cazul lor, poate fi necesară o ușoară sedare în prealabil, deși cei mai mulți pacienți anxioși reușesc să își controleze emoțiile folosind tehnici de relaxare. 

Bibliografie:

  1. https://www.radiologyinfo.org/en/info/headmr afișat la 27.05.2022
  2. https://www.healthline.com/health/head-mri afișat la 27.05.2022

Sursa foto: www.pexels.com