CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?

Egiptul şi resorturile all-inclusive de la Marea Roşie au ajuns o destinaţie preferată de români. Motivele sunt mai multe. Hotelierii care aşteptau revenirea spectaculoasă a românilor pe litoralul românesc au fost surprinşi să vadă că, în această vară, nu mai găsesc acelaşi furnicar cu care s-au obişnuit în staţiunile româneşti. Vacanţele la Marea Neagră sunt […]

CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?
Sursă foto: Libertatea.ro

Egiptul şi resorturile all-inclusive de la Marea Roşie au ajuns o destinaţie preferată de români. Motivele sunt mai multe.

Hotelierii care aşteptau revenirea spectaculoasă a românilor pe litoralul românesc au fost surprinşi să vadă că, în această vară, nu mai găsesc acelaşi furnicar cu care s-au obişnuit în staţiunile româneşti. Vacanţele la Marea Neagră sunt cu 25% mai scumpe în acest sezon faţă de cele de dinainte de pandemie, ajungând la cel mai ridicat preţ din ultimii 30 de ani, conform unor date analizate de Libertatea.

CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?
Turiștii sunt atrași de activități precum scuba diving (scufundări) și snokerling

10% dintre turiștii din Hurghada sunt români

Mulţi dintre turiştii care n-au renunţat la concedii în acest an s-au reorientat însă către destinaţii mai puţin costisitoare. Specialiştii în turism spun că românii sunt descurajaţi de distanţele mari pe care trebuie să le parcurgă până la mare după extinderea plajelor, de ştirile despre tarifele exorbitante pentru şezlonguri sau pentru un cearceaf pus pe nisip sau de imaginile virale cu note de plată uriaşe. Chiar şi preţul locului de parcare, 100 de lei pe zi în anumite staţiuni, reprezintă un motiv suficient pentru a-i îndepărta. 

În plus, turiştii acuză autorităţile că nu se îngrijesc de curăţenia de pe plaje şi că algele lăsate să se descompună pe mal au transformat Marea Neagră într-o mare verde. „De la începutul sezonului estival și până în prezent, au fost adunate de pe întreg litoralul românesc aproximativ 2.000 de tone de alge, iar 800 de tone au strânse doar în ultima săptămână”, a transmis, luni, Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.

Printre alternativele preferate se află staţiunile din Egipt şi resorturile all-inclusive de la Marea Roşie. Lucrătorii în turism din staţiunea egipteană Hurghada susţin că, din totalul turiştilor europeni, românii reprezintă aproximativ 10%. 

Aceştia se aşteaptă ca, în lunile iulie şi august, numărul românilor să se mărească semnificativ, până la 10.000 de turişti pe săptămână. Asta în ciuda evenimentelor tragice în urma cărora două turiste, dintre care o româncă, au murit în urma atacului unui rechin. 

„Pentru români, e perioada în care începe sezonul. Până acum, au venit familii cu copii mici. Acum, ne aşteptăm să vină din ce în ce mai mulţi. Sunt foarte mulţi oameni care se întorc aici chiar şi a 10-a oară”, spune Mihaela Gherghel, agent de turism şi rezidentă în staţiunea Hurghada de 17 ani. 

CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?

Prețuri mici în Egipt comparativ cu Europa

Românii au început să vină în număr în staţiunea de la Marea Roşie din 2017, când companiile aeriene au înfiinţat zboruri directe sau curse charter. Dincolo de peisajele pitoreşti şi activităţile din Marea Roşie, un motiv important îl reprezintă preţurile mici. 

Un litru de benzină costă aproximativ 2,5 lei, un pachet de ţigări e aproape jumătate faţă de magazinele din România, iar o shaorma cinstită poate fi cumpărată chiar şi cu echivalentul a 10 lei. 

Taxiurile şi companiile de ride-sharing (există trei astfel de aplicaţii în Hurghada, dintre care una rusească, una chinezească şi una americană) percep un tarif de pornire de aproximativ 2-3 lei, în timp ce preţul pentru un kilometru este, în medie, de 1 leu. Parcarea e gratuită.

O sticlă de apă de 500 de ml nu costă mai mult de 1,5 lei (sub o treime de euro), iar un vin decent poate fi cumpărat cu cel mult 40 de lei. Nici condimentele sau ierburile şi florile pentru ceaiurile tradiţionale nu sunt expuse cu preţuri prohibitive: spre exemplu, pentru 150 de grame cu cinci tipuri de piper sau pentru 500 de grame de flori deshidratate de hibiscus, turiştii trebuie să plătească mai puţin de 10 lei.

„Viaţa e mai ieftină decât în Europa, turismul e mult, mult mai ieftin”, explică şi Mihaela Gherghel, agent de turism şi rezident în Hurghada în ultimii 17 ani. 

Cum arată stațiunea

Cartierele sunt izolate unul de celălalt, precum nişte insule de locuinţe în deşert. Există chiar un cartier special pentru străinii care au ales să se mute în localitate şi 13 cartiere care sunt denumite după fostul preşedinte Hosni Mubarak. Alte zone sunt alcătuite doar din lanţurile de resorturi de până la şapte stele. Majoritatea au fost construite în perioada 2000-2010.

Angajaţii hotelurilor trăiesc însă în mici apartamente, în blocuri ridicate lângă resorturi. Cei mai mulţi au venit din zona Luxor după revoluţia egipteană din 2011.

CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?

„Printre cele mai sigure țări din lume”

Din loc în loc, pe străzile din Hurghada, şi lângă fiecare obiectiv turistic sunt amplasate echipaje de poliţie înarmate care supraveghează zona. 

„Sunt acolo pentru protecţia noastră! Aceasta e una dintre cele mai sigure ţări din lume. Ca femeie, mie nu mi-e frică să mă plimb singură noaptea pe străzi lăturalnice. Aşa ceva nu se întâmplă în Europa – şi e unul dintre motivele pentru care am ales să locuiesc aici”, spune Mihaela Gherghel.

„În urmă cu 18 ani, când eu m-am mutat aici, nu erau mai mult de 200.000 de cetăţeni în total, cu tot cu rezidenţi şi lucrători în turism. Practic, locul încă nu exista. Dar felul în care a înflorit turismul aici a creat un adevărat boom”, explică scriitorul şi psihiatrul egiptean Sherif Guirguis. Acum, cifra oficială este de 390.000 de locuitori, dar aceştia reprezintă doar persoanele care au acte de identitate aici. Trăiesc în Hurghada, dar nu au domiciliul aici, aproape un milion de persoane, spune bărbatul.

„Pentru că e atât de nou, nu există oameni care să poată spune «Sunt hurghadez», nu există încă o identitate locală. Practic, Hurghada e mai degrabă un oraş european decât unul tradiţional egiptean”, arată Sherif Guiguis.

CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?

Cum s-a dezvoltat Hurghada

La începutul secolului, Hurghada era un simplu sat pescăresc cu rol de tranzit între oraşul Quseer, aflat la sud, important pentru industria minieră, şi oraşul Ras Ghareb, aflat la nord, important pentru industria petrolieră.

Regiunea n-a mai fost dezvoltată până în timpul preşedintelui Anwar Sadat (1970-1981), care a folosit-o în timpul războiului din 1973, când Hurghada a fost o bază militară cu rol antiaerian, explică scriitorul Sherif Guiguis, al cărui tată a fost comandant în timpul conflictului de Iom Kipur. 

CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?

Astăzi, în anumite regiuni, se pot vedea, în Marea Roşie, pilonii unor foste construcţii militare, iar în drumul de la aeroport către resorturi încă mai există mici buncăre antiaeriene.

„Înainte de Sadat, Egiptul era o ţară comunistă. Reformele sale capitaliste au creat premisele dezvoltării Hurghadei. De aceea, succesorul său, Hosni Mubarak (1981 – 2011), a fost ridicat primul hotel din zonă: Sheraton. Cu timpul, au început să apară din ce în ce mai multe hoteluri şi resorturi”, spune Sherif Guirguis. Astăzi, sunt aproape 200 de hoteluri şi resorturi care aşteaptă turiştii din toată lumea.

După ridicarea primelor hoteluri, în anii 80, Hurghada a început să primească turişti britanici, nemţi şi scandinavi. Totul s-a oprit însă în 1997, când mai mulţi turişti au fost omorâţi în masacrul de la Luxor. Iar atentatul din 2005, de la Sharm El Sheikh, când 88 de persoane au fost ucise, i-a îndepărtat şi mai mult pe europeni.

CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?

„La fiecare 5 turişti, 3 erau ruşi”

„Atunci ne-am orientat către ruşi. La un moment dat, ei numeau acest loc «Oraşul rusesc Hurghada». La fiecare 5 turişti, 3 erau ruşi”, povesteşte Sherif Guirguis. Dar şi ruşii au încetat să mai vină în Egipt din 2015, după ce, pe 31 octombrie, o bombă a explodat la bordul avionului Airbus A321, cu 224 turişti la bord. „Până la mijlocul lui 2016, am pierdut toţi turiştii. La un moment dat, Rusia a propus să reia zborurile dacă turiştii vor fi lăsaţi să plătească doar în ruble. Autorităţile egiptene n-au fost de acord, însă decizia a creat o oportunitate pentru turiştii din alte țări”, continuă bărbatul.

Astfel, din 2017, românii şi alţi europeni au început să vină în număr din ce în ce mai mare la staţiunea din Marea Roşie. Speranţa că turismul va înflori din nou în Hurghada chiar şi după plecarea ruşilor i-a făcut pe egipteni să continue dezvoltarea staţiuni: în zonă sunt o mulţime de şantiere de construcții ale viitoarelor resorturi.

CORESPONDENŢĂ DIN EGIPT. De ce preferă românii să meargă la Marea Roşie, în timp ce litoralul românesc e aproape gol. Care-s prețurile?

Oamenii se sperie că-și vor pierde locul de muncă

Evenimentul petrecut săptămâna trecută, când un rechin a atacat şi a ucis două turiste, o româncă şi o austriacă, i-a alertat însă pe localnici. „Oamenii de aici şi-au mai pierdut locurile de muncă: mai întâi, din cauza incidentului din 2015, apoi din cauza pandemiei de COVID. Dacă şi acest incident va speria turiştii, viaţa celor care trăiesc din turism se va înrăutăţi subit. Or, toată lumea trăieşte aici din turism. De aceea, nu vor să vorbească, vor să se protejeze, le e teamă. Toată lumea se teme că-şi va pierde sursa de trai, aşa că prezenţa dumneavoastră aici este văzută ca o ameninţare: dacă veţi populariza acest caz, ei vor plăti preţul. E un sentiment general de anxietate zilele acestea între localnici”, explică Sherif Guirguis.